Pecica în imagini

ilovepecica

separator-side-bar

 POVESTEA PITEI DE PECICA

„Cine n-a mâncat pită de Pecica, n-a gustat încă pâine adevărată!”

Pita de Pecica se fabrică după aceeaşi reţetă, de zeci de ani.  Se spune că locul din care provine această uimitoare pâine este sigur de pe pământul dacilor. Și că pâinea de acolo este tot a dacilor – metoda de frâmântare, unul dintre marile secrete, ar fi păstrată și transmisă din generație în generație, chiar de pe vremea dacilor. Pita de Pecica este inconfundabilă, în primul rând prin mărime, apoi prin mirosul plăcut pe care îl degajă, care stârnește foamea instantaneu.

Pâinea de Pecica

Pâinea de Pecica

Pita de Pecica se mai numește și Pita boanfă și are o sărbătoare, ținută în fiecare an în luna august (Praznicul de Pită Nouă) în Pecica. Rotundă, împăturită, sau la tavă, rămâne proaspătă și 7 – 10 zile dacă este ținută la răcoare. Pâinea este cunoscută în cam toată Europa și este făcută din făină de grâu cultivat în zonă, după o rețetă specială veche, cu multe secrete dar fără conservanți, coaptă în cuptoare de cărămidă cu lemne, nu electrice. Pâinea este pusă la copt direct pe vatra din cărămidă fierbinte, dar după ce s-a stins focul (care arde înainte timp de 5 ore).

pitapecicadoris

Certificarea OSIM a Pitei de Pecica dă dreptul de folosire al denumirii doar brutarilor din orașul Pecica, iar asta împiedică falsificarea sau întrebuințarea denumirii de Pită de Pecica de către alți producători sau comercianți.

Era extrem de căutată și înainte de revoluție. Pita de Pecica a fost descoperită și de familia Ceauşescu. De câteva ori pe săptămână, pită de la Pecica, produsă după reţete tradiţionale, era trimisă cu avionul la Bucureşti pentru Nicolae Ceauşeşcu. spune că spre Bucureşti plecau în fiecare săptămână cel puţin două transporturi de pită, unul marţea şi unul vinerea.

(preluare foto https://www.facebook.com/PitaDePecicapitaDeLaDoris,
preluare articol https://isabellelorelai. wordpress.com)


separator-side-bar

  LEGENDA MOMACULUI

Momacule – apă dulce, cin′ te bea, nu se mai duce!

Veche de peste o sută de ani, fântâna a fost forată la o adâncime de 341 de metri având, iniţial, un debit de 55 de litri pe minut şi costând, în 1897, la realizarea sa de notarul Florian Momacu, 8000 de florini. Mai realizase inspiratul notar şi alte fântâni, dar aceasta, cunoscută ca Momacul românesc, a intrat în zestrea Pecicăi ca fiind cea mai reprezentativă, desprea ea umblând vorba că este rece vara şi caldă iarna, având un gust cu totul aparte.

Momac

Momac

Pe lângă gustul apei, despre care cineva spunea că este desăvârşit şi unic, altceva face din Momac să fie un loc aparte. Nu întâmplător, despre acesta oamenii locului spun că cine bea apă din această fântână nu se mai poate depărta de Pecica…

 

Inscripție de pe fântâna lui Momac

Inscripție de pe fântâna lui Momac

Aici, încă de la darea fântânii în funcţiune, se adunau oamenii, ca într-o Poiană a lui Iocan, pentru a afla noutăţi din sat. Dar plecarea după apa de la Momac reprezenta un adevărat ritual, care începea cu pregătirea cănţilor şi continua cu cea a sufletelor pentru a (re)întâlni prieteni şi neamuri, cunoştinţe mai vechi sau mai noi. Pentru că o dată ajunşi la Momac, oamenii îşi deschideau sufletele şi, strânşi în jurul acestei fântâni, povesteau ce este mai nou în zonă, cine a murit, cine s-a născut, cine s-a despărţit sau cine cu cine s-a mai luat. Apoi, după aflarea mondenităţilor, care niciodată nu erau bârfe, oamenii aflau preţul grâului, al porcilor, cum a mers piaţa, care casă-i de vânzare, cum va fi vremea şi câte şi mai câte…

Fântâna Momac

Fântâna Momac

Iar când cineva plecat de mult timp din Pecica se reîntoarce – chiar şi numai în vizită – la matcă, trece inevitabil pe la neamuri, pe la cimitir şi pe la…Momac.

La 118 ani de la inaugurarea fântânii, construită, efectiv, de maestrul executant Iosif Adam, lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Cu toată tehnologia de care beneficiem în zilele noastre, pecicanii continuă să se strângă, zi de zi, la această fântână, ca-ntr-un ritual, pentru a afla noutăţi. Şi chiar dacă au apă curentă la robinet, aceştia se adună la Momac, instaurat puternic, încă de când erau copii, în conştiinţa lor…

(preluare http://glsa.ro/arad/184458-momacul.html)


separator-side-bar


Istoria stejarului Regelui, la Pecica

Din categoria istorie contemporană, în Pecica se află şi un stejar regal, sădit în ziua în care s-a născut Regele Mihai I de România. Primarul oraşului Pecica, Petru Antal spune povestea stejarului regal de la Pecica. „În urmă cu 91 de ani, acest stejar a fost plantat de un învăţător foarte cunoscut în localitatea noastră, Laiţa Ioan, în semn de preţuire pentru regele Mihai, care s-a născut în acea zi.

piata

După 1946, după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, comuniştii au dorit să defrişeze toată piaţa, unde se aflau foarte mulţi pomi, dar cetăţenii din acea vreme au făcut de gardă foarte mulţi ani, în jur de 10 ani, până stejarul a prins viaţa şi s-a făcut foarte mare. După 1960, cei care conduceau localitatea au înţeles că acest stejar trebuie să rămână în picioare şi acum ­împlineşte 91 de ani”, spune ­Petru Antal.

(preluare http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/de-la-ziridava-la-pita-de-pecica-281759)

separator-side-bar


Notice of Copyright Infringement
If you are a copyright owner who believes your copyrighted material has been reproduced, posted, or distributed via this Site in a manner that constitutes copyright infringement, please report this violation by email. We will fix urgently the situation. Please include the following information in your email message:
(1) a detailed description of the copyrighted work that is allegedly infringed;
(2) a description of the location of the allegedly infringing material on the Site;